18 septembrie 2008

6:50 pm Jurnal

La mulţi ani, Denisa! Aşa s-ar putea numi, sugestiv, întâlnirea noastră din această seară. O seară ploioasă de joi şi nu una de miercuri, aşa cum ne-am obişnuit, dar ce mai contează când esenţa e aceeaşi? Plăcerea revederii, spiritul Bombacarta, satisfacţia sărbătoririi unui fraged anişor în această formulă… acestea sunt ingredientele acestei seri dulci.

Dulce la figurat dar şi la propriu, pentru că Denisa a avut grijă să ne ofere o bucăţică dulce tuturor ca să simţim atmosfera de sărbătoare aşa cum e marcată de ani şi ani… La rândul nostru, am însemnat acest moment printr-un cadou devenit deja tradiţie pentru noi, cadou  mult  aşteptat de fiecare dintre noi, ce ne îmbogăţeşte şi ne bucură sufletele de fiecare dată: cărţi.

Momentele cheie ale serii au fost marcate de Vero şi sărbătorita noastră, Denisa. Vero ne-a propus o secvenţă scurtă, dar plină de semnificaţii din filmul: The bucket list. Personajul filmului punea două întrebări simple, inspirate de la egipteni, unde, după trecerea în nefiinţă a unei persoane, sufletul ajungea la Zei, iar aceştia se ghidau după răspunsurile la cele două întrebări ca să hotărască unde va ajunge respectivul suflet. Acestea erau: Ai găsit bucurie în viaţa ta? (Have you found joy in your life?) şi cea de a doua: Viaţa ta a adus bucurie altora? (Has your life brought joy to others?).

Laura a subliniat aspectul religios, biblic, al discuţiei, aspect acceptat şi de ceilalţi participanţi. Toţi am fost de acord cu faptul că aceste două întrebări sunt potrivite pentru a ridica alte mari semne de întrebare în modul de viaţă al tuturor şi a ne reorienta şi spre alte satisfacţii personale decât cele ce sunt în tendinţă actualmente din cauza societăţii în care trăim. Denisa observa că e greu să fii altruist şi să te dedici celorlalţi atâta timp cât trăim în această perioadă marcată de fuga continuă după carieră, după satisfacere exterioară mai mult decât după cea interioară. Din experienţa sa, ne-a asigurat că nu a primit feed-back la încercarea sa de a se dedica altora. Concluzia a venit rapid din partea tuturor: marea calitate a omului e să facă bine fără să aştepte recompensă sau mulţumire.

Cartea Denisei aparţinea unei tinere scriitoare, Lorena Lupu, şi se numea “Bătăuşul de câmpi”. O încercare nereuşită de a imita stilul lui Ovidiu Verdeş din “Muzici şi faze”, după părerea unora, dar părerea Denisei este că această carte aduce mai mult cu  “Groapa” lui Ion Barbu, ca replică la viaţa de la periferie a persoanelor  care nu au un orizont în viaţă.

Dacă vă situaţi de o parte sau alta rămâne să vă convingeţi citind cartea.

Încă un sincer La mulţi ani! Denisei şi îi dorim să rămână la fel de optimistă ca în această seară, când se bucura pentru vârsta împlinită. În fond, vârsta înseamnă experienţă şi înţelepciune, nu?

Florina MOLDOVAN LIRCĂ

One Response

  1. deny Says:

    Multumesc tare mult, dar e vorba de asemanarea cu Eugen Barbu, ar fi bine de corectat. Oricum, esti o draguta!

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.