19 martie 2009

12:04 pm Jurnal

Cred că  e prea devreme să am deja probleme cu memoria, însă, având în vedere că a trecut o săptămână, o să reconstitui  mai mult seara  în cauză  decât o să o prezint în strictă cronologie. Îmi asum eventualele corectări, intervenţii sau adăugiri pe care le-aţi considera necesare.

Cert e că ne-am adunat după o bună perioadă de timp în care au intervenit diverşi factori ce au îngreunat sau au sistat cu totul firescul mers al activităţii Bombacarta.

 Aşadar, întâlnirea mult-aşteptată s-a consumat la fel de plăcut ca altădată şi poate mai aerisită în ceea ce priveşte materialele prezentate, însă am avut răgaz să ne punem la punct şi partea administrativă. Tot ce ţine de următoarea perioadă… întâlniri… activităţi publice… teme… şi, evident, întâlnirea cu federaţia-mamă. Un bun moment ca responsabilul de latura raţională a activităţii şi nu numai, Vero, să intervină şi să ne atenţioneze că a venit timpul să ne mobilizăm şi să revenim  în forţă. Astfel, important e că am stabilit ca temă a următoarei întâlniri: APA… materiale… bucăţele… fragmente… videoclipuri … tot ce vă pofteşte inima.

Momentul de lucru (deşi sună a sarcină impusă, nu e aşa) s-a deschis cu un fragment din Baltagul propus de Ana, ce viza iubirea necondiţionată a femeii de altădată, statornică şi fidelă  partenerului de viaţă, chiar dacă acesta dovedea în unele momente  că-şi pierde controlul şi că trece peste anumite bariere umane. Evident e vorba de o altă perioadă, de alte concepţii şi de alte perspective. S-a încins o adevărată polemică în jurul acestui subiect, iar Călin şi-a susţinut cu înverşunare punctul de vedere că, în fond, iubirea se naşte dintr-o nevoie de dependenţă faţă de o persoană, oricare ar fi ea. În opinia lui, nu-ţi iubeşti  partenerul pentru că e jumătatea ta cu adevărat şi pentru calităţile lui, ci pentru că aşa s-a nimerit ca el să fie acolo când se manifesta această nevoie. Nu ştiu dacă şi Meli e întru totul de acord, dar bănuim noi fetele care ar fi părerea ei.

Vero ne-a citit din cartea lui… , Fumatul strict permis. N-aş putea spune exact, ce-i drept, ce trata fragmentul, dar reţin că ideea ce a dominat seara i-a aparţinut tot lui Călin, care era de părere că noi, oamenii, nu avem cu adevărat putere şi influenţă asupra deciziilor pe care le luăm. Totul ni se induce de ceva din exteriorul sau din interiorul nostru. Alegem e fals spus pentru că facem un lucru ca o consecinţă a ceea ce ni se instalează pe moment în minte. O perspectivă care limitează foarte mult şi mult prea apăsătoare pentru gustul lui Vero.

Poezia Denisei: Asfalt stelar - Ion Toma Popescu a întregit  atmosfera serii: “cuvintele…ca nişte străzi, …degete de asfalt încins”… cuvintele… cuvintele… o fată …geamul unui tramvai…

Şi să nu uităm de celebrarea celei mai tinere membre Bombacarta: Sara, care a primit  un dar special ales pentru o dulceaţă aleasă. La mulţi ani! Şi când noi om fi bătrâni şi vom uita şi vom avea tabieturi şi vom fi dificili, tu să fii o floare abia înflorită.

Daniela MOLDOVAN LIRCĂ

One Response

  1. Vero Says:

    Fumatul strict permis e a lui Christopher Buckley :) (Thank You for Smoking e titlul original al cartii si al filmului facut apoi pe baza ei).

Leave a Comment

Your comment

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>

Please note: Comment moderation is enabled and may delay your comment. There is no need to resubmit your comment.